Efectele consumului de cafea asupra sanatatii au fost studiate pentru pentru a determina modul in care consumul de cafea afecteaza oamenii. Cafeaua contine mai multe componente, despre care este cunoscut ca afecteaza corpul uman la nivel chimic. Insusi bobul de cafea contine, ca un mecanism de aparare a plantei de cafea, substante chimice care sunt considerate psihotropice usoare pentru om. Aceste substante sunt toxice in doze mari. Cafeaua contine cafeina, care actioneaza ca un stimulent.

Cercetarile recente au descoperit efecte suplimentare de stimulare ale cafea, care nu sunt legate de continutul sau de cofeina. Cafeaua contine un agent chimic, in prezent necunoscut, care stimuleaza productia de cortizon si adrenalina, doi hormoni de stimulare.

Pentru ocaziile cand cineva isi doreste sa se bucure de savoarea cafelei insa fara prea multa stimulare, cafeaua decafeinizata este o optiune. Aceasta este o cafea din care cafeina a fost indepartata prin diverse procedee fizice sau chimice. De obicei insa, cafeaua decafeinizata isi pierde o parte din aroma prin aceste procedee.

Beneficii:

Risc redus de Alzheimer si Dementa – Mai multe studii au comparat cosnumatorii moderati de cafea (3-5 cesti/zi) cu nebautorii sau „putin-bautorii” de cafea (0-2 cesti/zi) si s-a constatat ca la cei care beau cafea a fost semnificativ mai putin probabil ca acestia sa dezvolte boala Alzheimer mai tarziu in viata. Un studiu longitudinal, relizat in 2009, a constatat ca bautorii moderati de cafea au risc redus de a dezvota dementa in plus fata de alzheimer.

Vezica biliara – Consumul de cafea cofeinizata a fost corelat cu o incidenta mai mica a calculilor biliari si a bolilor vezicii biliare atat la barbati cat si la femei in doua studii efectuate de Harvard School of Public Health. Un risc diminuat nu a fost observat la cei care beau cafea decafeinizata.

Risc redus al bolii Parkinson – Un studiu care a comparat bautorii de 3-5 cesti de cafea pe zi cu nebautorii a constatat ca la bautorii de cafea a fost semnificativ mai putin probabil sa se dezvolte boala parkinson mai tarziu in viata. Un al doilea studiu a constatat o relatie invers proportionala intre cantitatea de cafea bauta regulat si probabilitatea de a dezvolta boala Parkinson.

Performantele cognitive – Multi oameni beau cafea pentru proprietatea ei de a stimula memoria. De asemenea la testele care vizau timpul de reactie, memoria verbala, rationamentele vizual-spatiale participantii care beau cafea regulat au performat mai bine decat nebautorii, gasindu-se o relatie pozitiva intre scorurile otinute la testare si cantitatea consumata regulat. La participantii varstnici s-a descoperit efectul cel mai mare al consumului asupra rezultatelor. Un alt studiu a constatat ca femeile peste 80 de ani au avut rezultate mult mai bune la testele cognitive daca au consumat cafea regulat pe parcursul vietii lor. Un studiu recent a aratat cum cafeaua prajita protejeaza celulele neuronale primare impotriva inducerii mortii lor cu peroxid de hidrogen.

Analgezicele si cafeina – Cafeaua contine cafeina, care poate spori eficienta de absorbtie gastro-intestinala a unor calmante, mai ales la pacientii cu migrene si la aceia care care se afla sub tratament cu medicamente pentru dureri de. Din acest motiv, multe medicamente pentru dureri de cap includ cafeina in formula lor. Cafeina nu are proprietati analgezice. La unii pacienti cu migrene, cafeina poate atenua durerea, actionand asupra vaselor de sange cerebrale.

Antidiabetic – Consumul de cafea poate reduce riscul cuiva de diabet zaharat tip 2 cu pana la jumatate. In timp ce acest lucru a fost initial observat la pacientii care au consumat cantitati mari (7 cesti pe zi), relatia a fost mai tarziu dovedita a fi liniara.

Protectia ficatului – Cafeaua poate reduce, de asemenea, incidenta de ciroza hepatica si a fost legata de un risc redus de carcinom hepatocelular, un cancer hepatic primar, care, de obicei, apare la pacientii cu ciroza preexistenta. Mecanismul exact si cantitatea de cafea necesare pentru a obtine un efect benefic au fost mult timp neclare. Intr-un raport publicat in Journal of Hepatology, Gressner si colegii sai au oferit primul context mecanic pentru studiile de epidemiologie privind bautorii de cafea in care se arata cum cafeina poate avea proprietati antifibrotice puternice.

Cancerul – Consumul de cafea este, de asemenea, corelat in Africa, cu un risc redus de cancer oral, de esofag, si faringian. In cazul cancerului ovarian nu a fost gasit niciun beneficiu. Un alt studiu a observat o reducere modesta a cancerului la san la femeile aflate la menopauza, lucru ce nu a fost confirmat si pentru cafeaua decafeinizata, si, totodata, s-a observat o reducere a cancerului endometrial la persoanele care consuma cafea cu sau fara cafeina. Conform unui studiu cafeaua protejeaza ficatul de cancer. Un alt studiu preliminar a constat o corelatie intre consumul de cafea si un risc scazut de cancer la prostata.

Cardioprotectoare – Cafeaua reduce moderat incidenta mortii din pricina unei boli cardiovasculare, potrivit unui studiu cohorta prospectiv publicat in 2008. Un studiu prospectiv desfasurat in Japonia a urmarit 77000 de persoane cu varste intre 40 si 79 de ani si a aratat ca consumul de cafea, impreuna cu aportul de cafeina din alte surse, coreleaza cu un risc redus de moarte din cauza bolilor cardiovasculare.

Laxativ/diuretic – Cafeaua este, de asemenea, un stimulent puternic pentru peristaltism si este uneori considerata a preveni constipatia. Totodata, cafeaua poate provoca miscari ale intestinului excesiv de largi. Efectul stimulativ al consumului de cafea asupra colonului se gaseste atat in ​​cafeaua cu cafeina dar si in cea decafeinizata. Contrar credintei populare, cafeina nu actioneaza ca un diuretic atunci cand este consumata cu moderatie (mai putin de cinci cesti pe zi), si nu duce la deshidratare sau la un dezechilibru electrolitic de apa. Dovezile actuale sugereaza ca bauturile cofeinizate contribuie la cerințele organismului zilnic de lichide la fel ca si apa pura.

Antioxidant – Cafeau contine polifenoli, acizi hidroxilici, flavonoizi, antocianine. Acesti compusi au efecte antioxidante si de reducere a deteriorarii celulelor cu potential oxidativ. O substanta cu efect special anticancerigen – insa doar presupusa – este metilpiridina. Metilpiridina nu este prezenta initial in boabele de cafea, insa ea se formeaza in timpul prajirii din alte substante ce se regasesc in bobul de cafea inainte de prajire. Ea este prezenta si in cafeaua cu cofeina si in cea fara cofeina. In niste cercetari finantate de catre Kraft se arata ca in boabele de cafea prajite sunt prezente mai multe substante care protejeaza celulele de moartea indusa cu peroxid de hidrogen decat in boabele verzi de cafea. Dintre toate metodele de preparare, espresso este aceea care are randamentul cel mai mare ca si antioxidant.

Prevenirea cariilor dentare – Taninul din cafea poate reduce potentialul cariogen al alimentelor. Experimentele in vitro au aratat ca acești compusi polifenolici pot interfera cu activitatea glucoziltransferazei de streptococi mutans, care ar putea reduce formarea placii

Guta – Consumul de cafea a scazut riscul de guta la barbatii de peste 40 de ani. Intr-un studiu la care au participat peste 45.000 de oameni pe o perioada de 12 de ani, s-a evidentiat ca riscul de a dezvolta guta la barbatii de peste 40 a fost invers proportional cu cantitatea de cafea consumata.

Riscuri:

Dependenta de cafea – Desi cartile de specialitate nu precizeaza existenta acestui tip de dependenta, din ce in ce mai multa lume foloseste expresia, bazandu-se pe propria experienta si pe experimentele facute de ei sau de apropiatii lor. La o cautare fugara pe internet, fiecare pagina in care este sustinuta ideea unei dependente si a efectelor ei negative are drept corespondent alta in care sustin beneficiile consumului de cafea.

Cancer – S-a raportat prezenta a peste 1000 de substante chimice in cafeaua prajita dintre care 19 sunt cunoscute ca agenti cancerigeni. Cu toate acestea cele mai multe sbstante catalogate ca fiind cancerigene exista in stare naturala si nu ar trebui considerate cancerigene pentru om, la niveluri de expunere obisnuita, in viata de zi cu zi.

Probleme gastrointestinale – Cafeaua poate deteriora mucoasa organelor gastrointestinale, cauzand gastrita si ulcer. Consumul de cafea nu este recomandat persoanelor cu gastrita, colita si ulcere.

Efecte psihologice si modificari ale somnului – Multi bautori de cafea sunt familiarizati cu „dracii de la cafea” (emotiile, bataiala, nervozitatea), o stare nervoasa care apare atunci cand cineva a consumat prea multa cofeina. Aceasta stare poate provoca anxietate si iritabilitate uneori din cauza excesului de cafea iar alteori din cauza abstinentei de consum. Cafeaua poate provoca de asemenea la unii insomnie, iar la altii narcolepsie. Cofeina este o componenta majora a cafelei si are efecte psihologice individuale diferite. Un studiu de la Johns Hopkins Medical School sugereaza ca beneficiile psihologice percepute ale cofeinei sunt doar rezultatul eliminarii simptomelor de sevraj ale abstinentei de la consum. Travis Bradberry, autorul cartii „Inteligenta Emotionala 2.0”, sugereaza ca consumul cronic de cafeina poate duce la o scadere a inteligentei emotionale.

Colesterolul – Un studiu din 2007 efectuat de Baylor College of Medicine indica faptul ca moleculele cafestol si kahweol, ce se regasesc numai in boabele de cafea, ridica nivelul lipoproteinelor cu densitate mica (LDL) din organismul uman. Aceasta crestere a LDL este un indicator care ne arata ca cresterea colesterolului se intampla si din cauza consumului de cafea. Studiul Baylor sugereaza o legatura inre cafestol, kahweol si niveluri mai ridicate de colesterol din organism. Cafeaua preparata la filtru, cu filtru de hartie, este cea mai saraca in cafestrol si kahweol datorita faptului ca filtrul de hartie respectiv are proprietatea de a retine aceste uleiuri, ele neajungand astfel in bautura finala. Oricare alte metode de preparare a cafelei nu scot din bautura aceste doua substante.

Tensiunea arteriala – Cofeina a fost anterior implicata in cresterea riscului de hipertensiune arteriala. Dar, cu toate acestea, studiile recente nu au confirmat nicio asociere. Intr-un studiu realizat pe o durata de 12 ani pe 155.000 de asistente medicale de sex feminin, s-a aratat faptul ca cantitatile mari de cafea nu a indus o „crestere riscanta a tensiunii arteriale”. Studiile anterioare au aratat deja asociatii statistic nesemnificative intre consumul de cafea si de hipertensiunea arteriala. Efectul cafelei asupra morbiditatii si mortalitatii din cauza efectului sau asupra tensiunii arteriale este prea slab, si nu a fost studiat.

Efecte asupra gravidei – Moleculele de cafeina sunt suficient de mici pentru a penetra placenta si aluneca in circulatia sangelui copilului. Spre deosebire de adulti, organele si sistemele fetusilor nu sunt pe deplin functionale, prin urmare, nu pot metaboliza totalmente cafeina si nici nu o pot elimina. Stimulentul tinde sa leneveasca in sangele fatului de zece ori mai mult decat in cel al adultilor. Niveluri ridicate ale cofeinei sunt deci obligate sa se acumuleze in organismul copilului odata cu consumul frecvent al cafelei de catre gravida. La fel ca ceea ce face adultilor, cafeina ar putea ridica pulsul copilului pe durate ridicate de timp. Un studiu danez aparut in februarie 2003 realizat pe 18478 de femei a stabilit o legatura intre consumul ridicat de cafea si riscul semnificativ crescut de copii nascuti morti (dar niciun risc semnificativ crescut de mortalitate infantila in primul an de viata). „Rezultatele par sa indice un rezultat de prag de 4 pana la 7 cesti pe zi” a raportat studiul in cauza. Cei care beau 8 sau mai multe cesti pe zi, au prezentat un risc cu 220% mai ridicat comparativ cu neconsumatorii. Acest studiu nu a fost inca repetat dar a facut ca unii medici sa avertizeze imptriva consumului excesiv de cafea in timpul sarcinii. Cafeaua decofeinizata este, de asemenea, considerata ca fiind un risc potential pentru sanatatea femeilor gravide atunci cand sunt folositi solventi chimici pentru a extrage cofeina, in loc de alte procese mai putin invazive. Impactul acestor substante chimice se afla inca in dezbatere. Cu toate acestea solventii in cauza se evapora la 80-90°C iar boabele de cafea sunt decafeinizate inainte de prajire, iar prajirea se face la o temperatura de 200°C. Ca atare aceste substante chimice folosite la decofeinizare (triclor etanul si clorura de metilen) sunt prezente in cantitati foarte mici, mai degraba sub forma de urme si nu pot reprezenta o amenintare semnificativa la embrioni si fetusi.

Anemia feripriva – Consumul de cafea poate duce la anemie feripriva. Cafeaua, de asemenea poate interfereaza cu absorbtia de fier.

Boli coronariene – Un studiu efectuat in 2004 a incercat sa de ce exista conflicte intre beneficiile dar si efecte ne gative in consumul de cafea. Studiul a concluzionat ca consumul de cafea este asociat cu cresteri semnificative ai markerilor biochimici ai inflamatiei. Acesta este un efect negativ al cafelei asupra sistemului cardiovascular. Rscurile asupra sanatatii a consumului de cafea decofeinizata au fost si ele studiate, insa cu rezultate diferite. Una din variabile tine de tipul procesului de decofeinizare. Una dintre metodele de lucru implica folosirea de solventi chimici care pot lasa urme in bautura. Polimorfisme ale genei CYP1A2 pot duce la un metabolism mai lent al cofeinei. La acesti pacienti riscul de infarct miocardic este mai crescut cu una pana la doua treimi, functie de numarul de cesti de cafea consumate pe zi. Un studiu efectuat la Harvard pe 128000 de persoane, pe parcursul a 20 de ani si publicat in 2006 a concluzionat ca nu exista dovezi care sa sustina afirmatia ca consumul de cafea in sine creste riscul de boli cardiace coronariene. Studiul a aratat totusi o corelatie intre consumul ridicat de cafea si grade mai ridicate de expunere la alti factori de risc pentru bolile de inima – fumatul, consumul de alcool si lipsa de exercitiu fizic. Aceste rezultate se aplica doar la cafeaua filtrata prin filtru de hartie ceea ce exclude cafeaua fiarta sau espresso de exemplu. Cercetatorul a recunoscut ca subseturi ale grupului mare pot prezenta risc pentru atacul de cord la mai multe cesti de cafea consumate pe zi, datorita diferentelor genetice de metabolizare a cafelei. Un studiu realizat de Iowa Women’s Health a aratat ca femeile care consuma cafea au prezentat o incidenta mai mica a bolilor cardiovasculare si rate mai mici de cancer decat populatia generala. Pentru femeile care beau cel putin 6 cesti de cafea sau mai multe, beneficiul este chiar mai mare. Cu toate acestea acest studiu a exclus 35% din participantii initiali care aveau sau avusesera deja boli cardiovasculare si alte boli cronice la momentul inceperii studiului. Din moment ce participantii au avut toti varste de peste 55 de ani, nu se poate trage nicio concluzie buna, din acest studiu, referitoare la efectul pe termen lung al consumului de cafea asupra sanatatii.

Interactiunea cu medicamentele – Cafeina in combinatie cu unele medicamente pot afecta ficatul si funcionarea acestuia.

Acneea – Unele persoane au raportat cum ca abstinenta de la consumul de cafea a dus la incetarea acneei, insa acest lucru nu pare sa fi fost studiat stiintific.

Adaugă comentariu